Numele documentului e cea mai mare sursă de confuzie din tot subiectul. „Integritate comportamentală” sună a evaluare generală de conduită, iar oamenii ajung să creadă că certificatul cuprinde reclamații, sancțiuni de la locul de muncă sau abateri care nu sunt infracțiuni. Nu cuprinde nimic din toate astea. Verifică un singur lucru, și îl verifică strict.
Ce conține de fapt
Legea 118/2019 a creat un registru național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Certificatul de integritate comportamentală e, în definiția din art. 3 lit. a), documentul care atestă lipsa înscrierilor în acel registru sau, dacă există, chiar datele înscrise. Art. 16 alin. (2) merge mai departe: în certificat se trec toate datele existente în registru despre persoana respectivă.
Registrul, la rândul lui, se alimentează dintr-o listă închisă de infracțiuni: trafic de persoane și de minori, proxenetism, exploatarea cerșetoriei, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, incest, pornografie infantilă și corespondentele lor din codurile penale anterioare. Ce nu e pe listă nu ajunge în registru, deci nu ajunge nici în certificat. Un șofer cu zece amenzi, un contabil condamnat pentru evaziune sau un angajat concediat disciplinar primesc, toți trei, un certificat curat.
Diferența care contează cu adevărat: reabilitarea nu îl curăță
Aici e singurul lucru din articolul ăsta pe care merită să-l reții dacă nu citești mai departe. Cazierul judiciar se golește: la reabilitare, condamnarea se radiază și documentul iese fără mențiuni. Registrul din Legea 118/2019 nu se comportă la fel.
Art. 10 alin. (5) spune, negru pe alb, că grațierea, prescripția executării pedepsei, amnistia și reabilitarea nu duc la scoaterea persoanei din evidența registrului. Iar alin. (1) al aceluiași articol precizează că radierea din cazierul judiciar nu produce niciun efect asupra registrului. Cele două evidențe sunt independente una de alta.
Consecința e contraintuitivă: aceeași persoană poate avea, în aceeași zi, cazier judiciar perfect curat și certificat de integritate cu mențiuni. Nu e o eroare de sistem și nu se rezolvă cu o contestație.
Ștergerea din registru există, dar la alte termene. Art. 10 alin. (2) o prevede la dezincriminarea faptei, la achitare sau încetarea procesului penal, la 10 ani de la o suspendare fără revocare, la 20 de ani de la înscriere dacă pedeapsa a fost de cel mult 5 ani, la împlinirea vârstei de 85 de ani dacă pedeapsa a depășit 5 ani, și la deces. Sunt alte ordine de mărime decât reabilitarea.
Ce s-a schimbat în martie 2026
Legea 38/2026 a modificat articolele 12, 18 și 21 din Legea 118/2019 și e în vigoare de pe 28 martie 2026. Dacă ai citit ceva despre subiectul ăsta înainte de primăvară, informația e depășită pe două puncte.
Primul: art. 18 alin. (1) formulează acum o interdicție directă. Persoanele înscrise în registru nu au voie să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau raporturi asemănătoare cu entități publice sau private din învățământ, sănătate, protecție socială, educație fizică și sport, și nici cu vreo entitate a cărei activitate presupune contact direct cu copii, vârstnici, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile, ori examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. Sportul a fost adăugat explicit prin modificarea din 2026. Nu e o recomandare pe care angajatorul o cântărește; e o interdicție legală.
Al doilea, și mai dur: art. 21 alin. (2) transformă neîndeplinirea obligației de a cere certificatul în infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Răspunde persoana responsabilă din instituție, nu instituția în abstract. Până în martie 2026 obligația exista deja, dar fără o sancțiune penală atașată, așa că era tratată de multe locuri ca o formalitate opțională. De aici încolo nu mai poate fi.
Cine trebuie să îl prezinte
Lista din art. 18 nu e o listă de meserii, ci un criteriu: contactul direct cu categorii vulnerabile. Intră în ea și posturi la care nimeni nu se gândește prima dată.
- învățământ de orice nivel, de stat sau privat, inclusiv creșe și after-school;
- sănătate și protecție socială, inclusiv centre rezidențiale și îngrijire la domiciliu;
- educație fizică și sport, adăugat expres în 2026: antrenori, cluburi, tabere;
- personal nedidactic care lucrează în aceleași clădiri: secretariat, îngrijitoare, paznici, șoferi de transport școlar;
- voluntari și colaboratori, nu doar angajați cu contract de muncă;
- orice post care presupune examinare fizică sau evaluare psihologică a unei persoane.
Pentru dosarul de angajare din învățământ se cer amândouă documentele, iar unul nu îl înlocuiește pe celălalt. Calendarul concret al lunii septembrie, cu termenele de la suplinire și titularizare, e într-un ghid separat pentru profesori, iar comparația punct cu punct dintre cele două documente e în articolul cazier judiciar vs. certificat de integritate.
Cum îl obții gratuit, fără noi
Spunem asta pe față, pentru că e adevărat și pentru că oricum o afli: eliberarea certificatului nu e un serviciu purtător de taxe. E gratuit, iar formularele de cerere ți le dă poliția tot gratuit. Ai două căi.
La ghișeu, cererea se depune la orice subunitate de poliție unde funcționează ghișeu de cazier judiciar, nu neapărat în localitatea de domiciliu. Îți trebuie actul de identitate în original și cererea-tip. Se eliberează de regulă pe loc, iar termenul maxim e de 3 zile.
Online, din 1 iulie 2026, prin hub.mai.gov.ro. Condițiile sunt destul de stricte: cetățean român, minimum 14 ani, cont validat în HUB (direct, prin ghiseul.ro, prin cartea electronică de identitate sau prin ROeID) și o semnătură electronică calificată. Există și o limitare pe care merită să o știi dinainte: fluxul online funcționează doar pentru persoanele care nu figurează în registru. Cine are înscrieri e trimis la ghișeu, ceea ce înseamnă că o cerere online respinsă e, în sine, un semnal.
A treia variantă e mandatul. Certificatul se poate obține prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale, sau prin altă persoană, cu procură notarială autentică. Asta facem noi, prin serviciul de certificat de integritate: depunem și ridicăm în locul tău, iar ce plătești e munca și livrarea, nu documentul. Are sens dacă ești în străinătate, dacă nu ai semnătură electronică calificată sau dacă îți trebuie în aceeași comandă cu cazierul judiciar, o traducere sau apostila de la Haga. Dacă ești în țară, ai o oră liberă și un ghișeu în apropiere, du-te singur.
Când certificatul iese cu mențiuni
Dacă persoana figurează în registru, certificatul conține datele înscrise, iar art. 18 alin. (1) închide direct accesul la posturile de mai sus. Angajatorul nu are marjă de apreciere aici, oricât de bine ar arăta restul dosarului, iar dacă angajează totuși, persoana responsabilă intră sub art. 21 alin. (2).
Pentru cetățenii străini și apatrizi, art. 18 alin. (2) prevede echivalentul: cazierul judiciar sau un alt document oficial din statul de origine, din care să reiasă dacă persoana a săvârșit vreuna dintre infracțiunile din listă.
Valabilitatea de 6 luni, citită corect
Art. 16 alin. (3) stabilește o valabilitate de 6 luni de la data eliberării. Greșeala frecventă e să numeri de la depunerea dosarului. Se numără până la semnarea contractului, iar între cele două momente pot trece săptămâni bune, mai ales în învățământ, unde repartizarea vine târziu. Un certificat scos în martie e la limită pe 1 septembrie. Unul scos în august nu ridică nicio discuție.
Cealaltă confuzie ține de reînnoire: documentul se cere la încheierea unui raport de muncă nou, nu la fiecare șase luni pe durata unui contract care merge deja.
